În 2018, un număr considerabil de parlamentari PSD, sub pretextul punerii în acord a Codurilor Penal și de Procedură Penală cu Directiva Europeană privind confiscarea extinsă, au inițiat proiectele de lege nr. 238 și 239. La momentul respectiv, tuturor ne-a fost greu să înțelegem ce legatură era între scopul declarat al legilor și conținutul lor, pentru că nu e nevoie să fii jurist ca să iți dai seama că reducerea termenelor de prescripție, abrogarea neglijenței în serviciu și reducerea pedepselor pentru diverse infracțiuni nu au nici un fel de legătură cu cerințele UE.

Pe 26 ianuarie am avut privilegiul de a vota, în Comisia Juridică a Senatului, împotriva acestor două proiecte de lege. Ca unul dintre cei mulți care au înghețat în stradă demonstrând împotriva masacrării Codului Penal în favoarea infractorilor, trebuie să vă spun că e o senzație extraordinară să poți face mai mult decât să protestezi.

Pe 1 februarie am luat cuvântul, în prima ședință de Plen a actualei sesiuni parlamentare, pentru a le solicita colegilor din Senat respingerea definitivă a proiectelor de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Scopul legii penale trebuie să fie acela de a proteja oamenii cinstiți, și ceea ce s-a întâmplat în legislatura trecută nu trebuie să se mai repete. „Sper ca data viitoare când vom discuta în Parlament despre legislația penală, să discutăm despre pedepse mai severe pentru anumite infracțiuni, despre ce putem face ca să nu ne mai trezim cu condamnați la detenție pe viață liberi să ucidă din nou, pe stradă, sau despre modalități de urgentare a procedurilor penale, pentru a nu mai asista, neputincioși, la împlinirea termenelor de prescripție.”

Datorită dumneavoastră, celor care ați ieșit în stradă, celor care ați ieșit la vot, suntem astăzi în poziția de a trimite definitiv aceste rușinoase proiecte de lege acolo unde le e locul: la gunoi.